Alegerile prezidențiale din 2009: Satisfacția cu viața și alegerile prezidențiale

Bogdan Voicu

În urmă cu 5 ani, românii s-au prezentat la urne având de ales un președinte. Cinci erau candidații mai importanți: Mircea Geoană, Crin Antonescu, Traian Băsescu, Sorin Oprescu și Corneliu Vadim Tudor.

Echipa noastră a rulat atunci, în 2009, un program de sondaje, în care am testat ce se întâmplă cu votanții la începutul campaniei electorale, după turul I, și după turul al II-lea. Rezultatele vă sunt deja prezentate, retrospectiv, în acest site, de câteva zile.

Azi vă explicăm ce am învățat despre satisfacția cu viața. Experimentul nostru a fost simplu. Am întrebat românii dintr-un eșantion reprezentativ la nivel național* câtă satisfacție cu viața au, pe o scală de la 0 la 10. Apoi am făcut media pentru cei ce au votat pe fiecare dintre principalii competitori. Am repetat operațiunea înainte de turul I și după turul al doilea, comparând ce s-a schimbat în satisfacția cu viața a acelorași oameni. Așa cum se vede din graficele de mai jos, votanții lui CV Tudor au fost în ambele momente cei mai nesatisfăcuți cu propria lor viață. La polul opus erau cei ce au votat pe Traian Băsescu.

lifesat t1-t2, 2009

Aceasta fiind introducerea, haideți să ne uităm la ce ne interesează cu adevărat: ce efect au avut alegerile asupra satisfacției cu viața. Ei bine, oarecum surprinzător, după o campanie electorală și două tururi de scrutin, toată lumea a fost mulțumită. Inclusiv cei ce nu au votat învingătorul. Sau, mai exact, lumea a fost mai mulțumită decât înainte de alegeri. (toate diferențele dintre mediile înregistrate la cele două momente de timp prezentate în grafic și în tabel sunt semnificative statistic la p<0.05).

lifesat t1-t2, 2009, functie de T2

Concluzia este cea pe care am inclus-o în capitolul de carte* ce descrie pe larg aceste cifre: „Perioada ce succedă imediat scrutinul prezidențial se constituie într-un moment în care satisfacția cu viața crește, crescând deschiderea către proiectele de înnoire societală. Pentru politicieni acesta poate fi un bun prilej pentru a promova măsuri reformatoare. Momentul este însă, în România, ratat cel puțin parțial prin plasarea alegerilor în preajma sărbătorilor de iarnă. Aceasta este o perioadă în care oamenii sunt mai puțin preocupați de a construi lucruri noi, cât mai degrabă de a se pregăti pentru celebrarea Crăciunului, a Anului Nou, pentru vacanțele de iarnă. Este totodată o perioadă de încheiere a anului fiscal, care se suprapune peste vacanțele succesive, făcând practic imposibilă promovarea unor măsuri noi, informate, sutenabile.

(*pentru detalii vezi Bogdan Voicu. 2012. Impactul votului la prezidențiale asupra satisfacției cu viața, pp. 235-258 în Mircea Comșa, Andrei Gheorghiță, Claudiu Tufiș, eds. Alegerile prezidențiale din România, 2009, Cluj: Cluj University Press)

În zilele următoare o să vă explicăm și cum au stat lucrurile la alegerile parlamentare din 2012. Cum vor sta lucrurile la alegerile prezidențiale din 2015, nu vom știi cu exactitate, ci doar vom ghici: finanțarea acestui proiect, ca de altfel a întregii științe sociale în România, este practic stopată.

Anunțuri

Comentarii închise la Alegerile prezidențiale din 2009: Satisfacția cu viața și alegerile prezidențiale

Din categoria Activități/Activities, Rezultate/Results

Comentariile nu sunt permise.