Alegerile Parlamentare 2016 – cumpărarea voturilor –


Mircea Comșa & Camil Postelnicu

Cu ocazia alegerilor parlamentare din decembrie 2016, am continuat seria Studiilor Electorale Românești (SER) cu o nouă anchetă post-electorală. Datele au fost culese prin metoda TAPI (cu operatori de anchetă, la domiciliul respondenților, folosind tableta), pe un eșantion de 1106 persoane selectate aleatoriu din listele electorale. Eșantionul folosit este reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată. Eroarea și nivelul de încredere sunt precizate, pentru fiecare valoare procentuală, în grafice, respectiv în textele însoțitoare. Colectarea datelor a fost realizată de către CCSAS, folosind metodologia și instrumentele întocmite de către echipa proiectului SER.

Cumpărarea votului nu este o practică electorală tocmai rară în cazul alegerilor din România. Estimările cu privire la incidența acestui fenomen, realizate prin metode diverse și cu ocazia mai multor tipuri de alegeri ce s-au desfășurat în România în ultimii patru ani, susțin pe deplin această afirmație (vezi postarea anterioară pe această temă aici și articolul din revista Sinteza aici).

Conform așteptărilor, atunci când sunt întrebați direct, foarte puțini alegători (2-3%) recunosc faptul că cineva le-a oferit bunuri sau bani cu scopul de a-i convinge să voteze cu un anumit partid sau candidat. Dezirabilitatea socială are o influență puternică asupra răspunsurilor oferite de subiecți la întrebările de sondaj care vizează teme sensibile, precum cea referitoare la încercările de cumpărare a voturilor de către persoane implicate politic. Cumpărarea votului nu este o practică dezirabilă social, astfel că estimările calculate pe baza răspunsurilor pe care le dau subiecții la întrebări directe oferă o imagine distorsionată a realității, obținându-se subestimări ale incidenței acestei practici. Din fericire, în ultimii ani se folosesc mai multe tehnici prin care se poate estima incidența “reală” a unor fenomene afectate de dezirabilitatea socială. Una dintre acestea este cea a „încrucișării răspunsurilor” (crosswise model). O descriere sumară a procedurilor specifice poate fi găsită aici. (Estimările prezentate mai jos sunt rezultatul unei variante modificate a tehnicii crosswise. Spre deosebire de modelul standard, în care pentru calcul se iau în considerare probabilitățile de apariție în eșantion a datelor de naștere dintr-un anumit anotimp, estimările noastre sunt corectate folosind informația cu privire la luna nașterii așa cum apare în listele electorale. În general, estimările corectate sunt apropiate de cele inițiale – ceea ce arată faptul că modelul standard funcționează –, însă, suplimentar, au avantajul unei precizii mai mari, deoarece intervalele de încredere asociate sunt mai mici).

Caseta 1: Întrebările folosite în chestionar


Întrebare directă (DEC)
O să vă citesc câteva tipuri de activități electorale. Pentru fiecare vă rog să-mi spuneți dacă a fost sau nu realizată de susținători ai unui partid sau candidat în campania electorală pentru ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 2016.
[item în listă] V-au oferit bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a vă face să votați pentru partidul sau candidatul pe care îl susțineau.

Întrebare crosswise (EST)
O să vă citesc două afirmații. Vă rog să vă gândiți la acestea și să răspundeți în gând la fiecare afirmație cu DA sau NU. Afirmațiile sunt următoarele:
[CITEȘTE ȘI ARATĂ CARTELA]
·         M-am născut primăvara (în una din lunile Martie, Aprilie sau Mai).
·         La alegerile parlamentare din acest an, un susținător al unui partid mi-a oferit bani, alimente sau alte lucruri mai scumpe cu scopul de a mă face să votez cu un anumit candidat sau partid.

Vă rog să alegeți una dintre următoarele două variante de răspuns:
dacă răspunsul dvs. este fie NU pentru amândouă afirmațiile, fie DA pentru amândouă, răspundeți cu varianta „LA FEL”;
dacă răspunsul dvs. este DA în cazul unei afirmații și NU la cealaltă, răspundeți cu varianta „DIFERIT”.

Răspunzând în acest fel nimeni nu poate ști ce ați răspuns dvs. la fiecare afirmație în parte.


În privința fenomenului de cumpărare a votului, datele obținute de noi indică o diferență semnificativă statistic între ceea ce declară oamenii (ceea ce răspund la întrebarea directă adresată de operatorul de interviu) și ceea ce gândesc/cred de fapt (atunci când aleg un răspuns pe care nu trebuie să-l verbalizeze și care nici nu poate fi identificat de operatorul de interviu). Astfel, la nivel declarativ, doar aproximativ 3% dintre respondenți recunosc faptul că cineva le-a oferit bani sau bunuri cu scopul de a vota un anumit candidat sau partid la alegerile parlamentare din 2016. În realitate, ponderea celor care s-au întâlnit cu această practică este de 22%. Estimarea produsă prin întrebarea directă este distorsionată (biased) în jos cu aproximativ 19 punte procentuale. Așadar, aproximativ unul din cinci cetățeni cu drept de vot indică faptul că, la alegerile parlamentare din 2016, un susținător al unui partid i-a oferit bani, alimente sau alte lucruri mai scumpe cu scopul de a-l face să voteze cu un anumit candidat sau partid. Pentru o interpretare corectă, subliniem că este vorba despre persoane cărora le-a fost propus acest schimb, însă asta nu înseamnă că respectivele persoane au acceptat oferta sau că au votat conform unei astfel de înțelegeri (altfel spus, nu e obligatoriu ca tranzacția să fi fost încheiată și / sau să fi produs efecte).

Incidența fenomenului de cumpărare a votului cu ocazia alegerilor parlamentare din 2016 (1)
vb1
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată.
Sursa datelor: SER 2016.

Deși, așa cum se observă în graficele de mai jos, diferențele între sub-populații nu sunt semnificative statistic pentru pragul de 95% (dat fiind faptul că volumul întregului eșantion a fost de 1106 persoane), ele indică totuși niște tendințe probabile, mai ales atunci când sunt consonante cu diferențele observate cu ocazia altor alegeri. Astfel, este mai probabil ca incidența fenomenului de cumpărare a votului să fie ceva mai mare în cazul bărbaților, a tinerilor, a celor care au absolvit cel mult liceul, a celor care locuiesc în Muntenia și Moldova. (Pentru București, valorii estimate îi este asociat un interval de confidență foarte larg, deoarece sub-eșantionul este mic). Rezultatele arată, de asemenea, că incidența intențiilor de cumpărare a voturilor nu diferă în funcție de ponderea votului pro-PSD la nivelul secției de vot (calculată pentru alegerile locale din 2016). Comparând categoriile de populație luate în considerare, se observă că mărimea distorsiunii este în general constantă, cu unele excepții (de exemplu, este mai mare în cazul tinerilor și mai mică în Transilvania).

Incidența fenomenului de cumpărare a votului cu ocazia alegerilor parlamentare din 2016 (2)
vb2
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată; SV = secțiile de vot.
Sursa datelor: SER 2016.

Caseta 2: Exemplu de interpretare a graficelor


Dacă se compară liniile verticale (ce reprezintă intervalele de confidență) corespunzătoare categoriei DEC cu cele corespunzătoare categoriei EST în interiorul unei regiuni istorice (oricare), se observă că niciunul din capetele unei linii nu se suprapune cu vreunul dintre capetele altei linii. Astfel, estimările rezultate din modelul crosswise (EST) diferă semnificativ statistic de valorile rezultate din declarații (DEC), iar diferențele sunt mari. Diferențele apărute reprezintă distorsiuni produse preponderent de dezirabilitatea socială. Așadar, o pondere mai mare a respondenților recunosc că li s-au oferit bunuri sau bani pentru a vota cu un anumit partid/candidat atunci când nu sunt puși în situația de a declara (verbal) acest lucru.

Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei DEC între regiunile istorice, se observă că acestea se suprapun. Astfel, valorile procentuale nu diferă semnificativ statistic între regiunile istorice în ceea ce privește ponderea celor care declară că li s-au oferit bunuri sau bani pentru a vota cu un anumit partid/candidat. Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei EST între regiunile istorice, se observă că în cazul Munteniei și Moldovei există suprapunere. Prin urmare, estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă. Astfel, ponderea celor cărora li s-au oferit bunuri sau bani în schimbul votului nu diferă între cele două regiuni. Comparația dintre Transilvania și Muntenia, însă, este problematică, deoarece între linii există doar o mică suprapunere. Strict statistic (la pragul de 95%), estimările nu diferă semnificativ. Dacă datele ar fi fost culese pe un eșantion mai mare (sau diferența estimată ar fi fost mai mare; sau pragul de referință ar fi fost de 90%), am fi putut spune că incidența fenomenului de cumpărare a votului este mai redusă în Transilvania comparativ cu Muntenia. (O situație similară apare în cazul comparației dintre categoriile de vârstă 18-34, respectiv 35-59).

Anunțuri

Comentarii închise la Alegerile Parlamentare 2016 – cumpărarea voturilor –

Din categoria Activități/Activities

Comentariile nu sunt permise.