Mircea Comșa & Camil Postelnicu
Cu ocazia alegerilor parlamentare din decembrie 2016, am continuat seria Studiilor Electorale Românești (SER) cu o nouă anchetă post-electorală. Datele au fost culese prin metoda TAPI (cu operatori de anchetă, la domiciliul respondenților, folosind tableta), pe un eșantion de 1106 persoane selectate aleatoriu din listele electorale. Eșantionul folosit este reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată. Eroarea și nivelul de încredere sunt precizate, pentru fiecare valoare procentuală, în grafice, respectiv în textele însoțitoare. Colectarea datelor a fost realizată de către CCSAS, folosind metodologia și instrumentele întocmite de către echipa proiectului SER.
Alături de cumpărarea voturilor, o altă practică electorală întâlnită în România – despre care, însă, se vorbește mai puțin în spațiul public – , o reprezintă intimidarea votanților. Datele culese în ultimii patru ani, cu ocazia mai multor alegeri și cu ajutorul unor tehnici diferite, arată că răspândirea acestui tip de comportament nu este neglijabilă. Dimpotrivă, incidența fenomenului este comparabilă cu cea a cumpărării de voturi (vezi postarea anterioară pe această temă aici și articolul din revista Sinteza aici).
Atunci când sunt întrebați direct, foarte puțini alegători (1-2%) recunosc faptul că cineva i-a amenințat cu scopul de a-i convinge să voteze cu un anumit partid sau candidat. Ca și în cazul răspunsurilor obținute la investigarea fenomenului de cumpărare a voturilor, dezirabilitatea socială intervine și atunci când respondenții sunt puși în fața situației de a recunoaște deschis că au fost ținta unor amenințări venite dinspre persoane implicate politic. Astfel, răspunsurile pe care le dau subiecții atunci când li se adresează întrebări directe pe această temă conduc la rezultate ce subestimează incidența „reală” a acestei practici electorale. Folosind, însă, tehnica întrebărilor indirecte ce solicită subiecților o reacție bazată pe „încrucișarea răspunsurilor”, se obțin estimări diferite, care pun în evidență efectul dezirabilității sociale. O descriere sumară a procedurilor specifice modelului crosswise poate fi găsită aici.
În ancheta post-electorală SER, utilizarea acestei tehnici pentru estimarea fenomenului de intimidare a votanților în cazul alegerilor parlamentare din 2016 a condus la rezultate consonante cu datele obținute la alte tipuri de alegeri din anii trecuți (vezi aici).
Caseta 1: Întrebările folosite în chestionar
|
Întrebare directă (DEC) Întrebare crosswise (EST) Vă rog să alegeți una dintre următoarele două variante de răspuns: Răspunzând în acest fel nimeni nu poate ști ce ați răspuns dvs. la fiecare afirmație în parte. |
La nivel declarativ aproximativ 1,5% dintre respondenți recunosc faptul că cineva i-a amenințat cu scopul de a-i determina să voteze cu un anumit candidat sau partid la alegerile parlamentare din 2016. În realitate, ponderea celor care s-au întâlnit cu această practică este de 17,5%. Estimarea produsă prin întrebarea directă este distorsionată (biased) în jos cu aproximativ 16 punte procentuale. Așadar, aproximativ unul din șase cetățeni cu drept de vot indică faptul că, la alegerile parlamentare din 2016, un susținător al unui partid l-a amenințat, cu scopul de a-l face să voteze cu un anumit candidat sau partid. Pentru o interpretare corectă, subliniem că este vorba despre persoane care consideră că au fost amenințate cu scopul de a vota într-un anumit fel, însă asta nu înseamnă că respectivele persoane au cedat amenințărilor și au votat ca atare.
Incidența fenomenului de intimidare a alegătorilor cu ocazia alegerilor parlamentare din 2016 (1)
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată.
Sursa datelor: SER 2016.
Deși, așa cum se observă în graficele de mai jos, diferențele între sub-populații nu sunt semnificative statistic pentru pragul de 95% (și datorită faptului că volumul întregului eșantion a fost de 1106 persoane), ele indică totuși niște tendințe probabile, mai ales atunci când sunt consonante cu diferențele observate cu ocazia altor alegeri. Astfel, este mai probabil ca incidența fenomenului de intimidare să fie ceva mai mare în cazul bărbaților, a tinerilor, a celor cu studii medii, a celor care locuiesc în Muntenia și Moldova (eșantionul din București a fost mult prea mic, de aceea estimărilor obținute le este asociată o precizie foarte redusă). De asemenea, rezultatele indică faptul că incidența estimată a practicilor de intimidare nu diferă în funcție de ponderea votului pro-PSD la nivelul secției de vot (calculată pentru alegerile locale din 2016). Comparând categoriile de populație luate în considerare, se observă că mărimea distorsiunii este în general constantă, cu unele excepții (de exemplu, este mai mare în cazul tinerilor și mai mică în Transilvania).
Incidența fenomenului de intimidare a alegătorilor cu ocazia alegerilor parlamentare din 2016 (2)
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată, SV = secțiile de vot.
Sursa datelor: SER 2016.
Caseta 2: Exemplu de interpretare a graficelor
|
Dacă se compară liniile verticale (ce reprezintă intervalele de confidență) corespunzătoare categoriei DEC cu cele corespunzătoare categoriei EST în interiorul unei regiuni istorice (oricare), se observă că niciunul din capetele unei linii nu se suprapune cu vreunul dintre capetele altei linii. Astfel, estimările rezultate din modelul crosswise (EST) diferă semnificativ statistic de valorile rezultate din declarații (DEC), iar diferențele sunt mari. Diferențele apărute reprezintă distorsiuni produse preponderent de dezirabilitatea socială. Așadar, o pondere mai mare a respondenților consideră că au fost amenințați, cu scopul de a vota cu un anumit partid/candidat, atunci când nu sunt puși în situația de a declara (verbal) acest lucru. Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei DEC între regiunile istorice, se observă că acestea se suprapun. Astfel, valorile procentuale nu diferă semnificativ statistic între regiunile istorice în ceea ce privește ponderea celor care declară că au fost amenințați, cu scopul de a vota cu un anumit partid/candidat. Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei EST între regiunile istorice, se observă că în cazul Munteniei și Moldovei există suprapunere. Prin urmare, estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă. Astfel, ponderea celor care consideră că au fost amenințați, cu scopul de a vota cu un anumit partid/candidat, nu diferă între cele două regiuni. Comparația dintre Transilvania și Muntenia, însă, este problematică, deoarece între linii există doar o mică suprapunere. Strict statistic (la pragul de 95%), estimările nu diferă semnificativ. Dacă datele ar fi fost culese pe un eșantion mai mare (sau diferența estimată ar fi fost mai mare; sau pragul de referință ar fi fost de 90%), am fi putut spune că incidența fenomenului de intimidare a alegătorilor este mai redusă în Transilvania comparativ cu Muntenia. |
Notă: Estimările prezentate în graficele de mai sus sunt rezultatul unei variante modificate a tehnicii crosswise. Spre deosebire de modelul standard, în care pentru calcul se iau în considerare probabilitățile de apariție în eșantion a datelor de naștere dintr-un anumit anotimp, estimările noastre sunt corectate folosind informația cu privire la luna nașterii așa cum apare în listele electorale. În general, estimările corectate sunt apropiate de cele inițiale – ceea ce arată faptul că modelul standard funcționează –, însă, suplimentar, au avantajul unei precizii mai mari, deoarece intervalele de încredere asociate sunt mai mici).
Romanian Election Studies 