Ancheta „Alegerile Parlamentare 2016” – opinii despre legalizarea căsătoriei între persoane de același sex –

Mircea Comșa & Camil Postelnicu

Una din temele campaniei electorale care a precedat alegerile parlamentare din decembrie 2016 a fost legată de ideea unui referendum privind definirea explicită a familiei – chiar în cuprinsul Constituției -, ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. În dezbaterea publică, alimentată și de existența campaniei de strângere de semnături de către Coaliția pentru Familie, unele dintre partide s-au poziționat clar și ferm, altele au avut poziții mai degrabă nuanțate sau fluctuante. Luând în considerare acest context, în cadrul anchetei post-electorale realizate, cu ocazia alegerilor parlamentare din 2016, prin programul Studii Electorale Românești (SER), ne-am propus să aflăm cum se poziționează electoratul cu privire la instituționalizarea căsătoriei între persoane de același sex.

Deoarece avem de a face cu o temă sensibilă, este de așteptat ca efectul dezirabilității sociale asupra răspunsurilor obținute prin utilizarea unei întrebări directe să fie destul de consistent. Astfel că, pentru a reduce distorsiunea produsă de dezirabilitate, am folosit în același chestionar și o întrebare indirectă – mai precis am aplicat tehnica „încrucișării răspunsurilor” (crosswise model). O descriere sumară a procedurilor specifice poate fi găsită aici.

Caseta 1: Întrebările folosite în chestionar


Întrebare directă (DEC)
Sunteți de acord ca legea din România să permită căsătoria între persoane de același sex? (Da/Nu)

Întrebare crosswise (EST)
O să vă citesc două afirmații. Vă rog să vă gândiți la acestea și să răspundeți în gând la fiecare afirmație cu DA sau NU. Afirmațiile sunt următoarele:
[CITEȘTE ȘI ARATĂ CARTELA]
·         M-am născut iarna (în una din lunile Decembrie, Ianuarie sau Februarie).
·         Sunt de acord ca legea din România să permită căsătoria între persoane de același sex.
Vă rog să alegeți una dintre următoarele două variante de răspuns:
– dacă răspunsul dvs. este fie NU pentru amândouă afirmațiile, fie DA pentru amândouă, răspundeți cu varianta „LA FEL”;
– dacă răspunsul dvs. este DA în cazul unei afirmații și NU la cealaltă, răspundeți cu varianta „DIFERIT”.
Răspunzând în acest fel nimeni nu poate ști ce ați răspuns dvs. la fiecare afirmație în parte.


Conform rezultatelor obținute, la nivel declarativ (atunci când răspund la întrebarea directă), aproximativ 13% dintre respondenți sunt de părere că legea ar trebui să permită căsătoria între persoane de același sex. Ce se întâmplă, însă, când subiecții au posibilitatea de a-și dezvălui atitudinea „reală” față de această temă, fără a fi nevoiți să o exprime (verbal) în fața unei alte persoane? Cu alte cuvinte, ce cred, de fapt, persoanele intervievate în privința acceptării prin lege a căsătoriilor între persoane de același sex? Există vreo diferență între atitudinea   respondenților și ceea ce exprimă ei declarativ? Rezultatele obținute prin folosirea tehnicii „încrucișării răspunsurilor” indică faptul că, atunci când există posibilitatea ca respondenții să dea un răspuns pe care nu trebuie să-l verbalizeze și care nici nu poate fi identificat de operatorul de interviu, ponderea celor care sunt de acord ca legea să permită căsătoria între persoane de același sex crește la aproximativ 26%. Astfel, se constată că estimarea produsă prin întrebarea directă este distorsionată (biased) în jos cu aproximativ 13 punte procentuale.

Ponderea celor care consideră că legea trebuie să permită căsătoria între persoane de același sex (1)
fa1
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată.
Sursa datelor: SER 2016.

Așa cum se observă în graficele de mai jos, unele dintre diferențele ce apar la nivelul sub-populațiilor nu sunt semnificative statistic pentru pragul de 95% (volumul întregului eșantion a fost de doar 1106 persoane). Alte diferențe, însă, sunt semnificative statistic. Astfel, ponderea celor care consideră că legea ar trebui să permită căsătoria între persoane de același sex este mai mare în urban decât în rural (mai ales în urbanul mare) și scade odată cu creșterea vârstei respondenților. Rezultatele arată, pe de altă parte, că proporția persoanelor a căror atitudine este de susținere a căsătoriilor între persoane de același sex nu diferă în funcție de regiune sau de ponderea votului pro-PSD la nivelul secției de vot (calculată pentru alegerile locale din 2016). Comparând categoriile de populație luate în considerare, se observă că mărimea distorsiunii este în general constantă, cu unele excepții excepții (distorsiunea scade pe măsură ce crește nivelul de educație și este mai mare în Muntenia).

Ponderea celor care consideră că legea trebuie să permită căsătoria între persoane de același sex (2)
fa2
Datele reprezintă procente; linia verticală asociată unei valori indică precizia estimării (în ce interval se situează estimarea respectivă în populație, cu o probabilitate de 95%). Dacă două linii se suprapun ca interval de variație, atunci estimările corespunzătoare nu diferă semnificativ statistic una de cealaltă.
DEC = declarații (răspunsuri la întrebarea directă), EST = estimare pe baza tehnicii încrucișării răspunsurilor, corectată, SV = secțiile de vot.
Sursa datelor: SER 2016.

Caseta 2: Exemplu de interpretare a graficelor


Dacă se compară liniile verticale (ce reprezintă intervalele de confidență) corespunzătoare categoriei DEC cu cele corespunzătoare categoriei EST în interiorul unei categorii de vârstă (oricare), se observă că niciunul din capetele unei linii nu se suprapune cu vreunul dintre capetele altei linii. Astfel, estimările rezultate din modelul crosswise (EST) diferă semnificativ statistic de valorile rezultate din declarații (DEC). Diferențele apărute reprezintă distorsiuni produse preponderent de dezirabilitatea socială. Așadar, atunci când nu sunt puși în situația de a declara (verbal) acest lucru, o pondere mai mare a respondenților, în interiorul fiecărei categorii de vârstă, indică faptul că sunt de acord ca legea să permită căsătoria între persoane de același sex.

Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei DEC între categoriile de vârstă, se observă că acestea nu se suprapun. Astfel, valorile procentuale diferă semnificativ statistic între categoriile de vârstă în ceea ce privește ponderea celor care declară că sunt de acord că legea ar trebui să permită căsătoriile între persoane de același sex (acordul declarat scade odată cu vârsta). Dacă se compară liniile verticale corespunzătoare categoriei EST între categoriile de vârstă, se observă că acestea se suprapun pentru 35-59, respectiv 60+, însă nu și pentru categoria de vârstă 18-34. Astfel, valorile procentuale diferă semnificativ statistic între tineri (18-34) și celelalte două categorii (însă nu și între categoriile 35-59 și 60+) în ceea ce privește ponderea celor care au o atitudine pozitivă față de căsătoriile între persoane de același sex – în contextul în care nu este nevoie să o verbalizeze. Acest lucru se datorează efectului mai accentuat al dezirabilității sociale la seniori în privința acestei teme sensibile).


Notă: Datele provin din ancheta post-electorală derulată cu ocazia alegerilor parlamentare din decembrie 2016 în cadrul programului Studii Electorale Românești (SER) și au fost culese prin metoda TAPI (cu operatori de anchetă, la domiciliul respondenților, folosind tableta) pe un eșantion de 1106 persoane selectate aleatoriu din listele electorale. Eșantionul folosit este reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată. Eroarea și nivelul de încredere sunt precizate, pentru fiecare valoare procentuală, în grafice, respectiv în textele însoțitoare. Colectarea datelor a fost realizată de către CCSAS, folosind metodologia și instrumentele întocmite de către echipa proiectului SER.

Anunțuri

Comentarii închise la Ancheta „Alegerile Parlamentare 2016” – opinii despre legalizarea căsătoriei între persoane de același sex –

Din categoria Activități/Activities

Comentariile nu sunt permise.